Medicamente mai ieftine sau mai puține?

Pentru ȘSAJ / Moldova Azi. Preluat de Cuvinte Noi

Medicamente cumpărate la prețuri neevaluate la începutul lunii februarie, 2011

Odată cu ieftinirea, mai multe medicamente au dispărut din vânzare. O spun atât farmaciștii, cât și clienții, care din cauza absenței anumitor preparate prescrise de medic nu-și pot continua tratamentul, întrucât înlocuitoarele nu sunt la fel de eficiente.

Din cele 6485 de denumiri de medicamente care există în Republica Moldova, potrivit Agenției Medicamentului, până acum în Catalogul național de prețuri au fost incluse doar 4118 de denumiri, adică doar două treimi, chiar dacă acesta urma să fie definitivat încă în septembrie, anul trecut.

Cele peste 2000 de denumiri de medicamente neincluse în catalog fie nu pot fi găsite în farmacii, fie se găsesc, însă la prețuri nereglementate. Ceea ce înseamnă că oricât de exagerat n-ar fi prețul la ele, până când aceste medicamente nu vor fi incluse în catalog, farmaciștii nu vor putea fi sancționați.

Din medicamentele dispărute, solicitate de clienți, farmaciștii remarcă preparate dermatologice, imunitare, antidepresive, câteva denumiri de medicamente anti-răceală, anti-veroze, preparate împotriva hipertensiunii, etc.

Prima casă, ultima chirie

Alexei Donțiu și fiul său Veaceslav. Băiatul s-a pus pe picioare...

După mulți ani de trai în chirie și-n camine familiale dorința de a avea o proprie locuință se transformă într-o obsesie. Din cauza venitului mic, multe familii aleg să-și procure un apartament prin intermediul unui credit ipotecar. Programul „Prima Casă”, lansat de Primăria municipiului Chişinău, este unul din astfel de proiecte. Deși acceptă, considerând oferta avantajoasă, multe cupluri rămân rezervate și suspicioase când vine vorba de ipotecă.

La programul „Prima Casă” se poate înscrie orice cetăţean care locuieşte sau activează în municipiul Chişinău, care nu deţine în proprietate o locuinţă și dispune de un avans în mărime de 5 – 30% din preţul de achiziţie al locuinţei, costul căreia variază de la 350 până la 500 euro/m².

Solicitanții trebuie să aibă un venit net care poate acoperi mărimea ratei lunare, adică între 3642 și 15 450 lei, în dependență de câte odăi are apartamentul (1-3 odăi) și care este perioada de creditare (10-30 de ani). Aceștia pot alege din trei variante de asigurare cu locuință:

1. Blocul locativ din str. Ghioceilor, care urmează a fi dat în exploatare la finele anului 2012;
2. Apartamente de tip mansardă, 160 dintre care vor fi construite până în luna iunie 2011, iar altele 350 până la finele anului;
3. Apartamente de pe piaţa secundară, la prezentarea unui precontract.

(VIDEO) Spălătoriile ilegale – surse de poluare a mediului, dar şi de întreţinere a şomerilor şi invalizilor

Pentru ȘSAJ / Moldova Azi

Imagine, reporter, sonorizare, montaj – Denis Zavorotnîi

Spălătoriile autorizate deservesc doar 47% din numărul total de maşini din Chişinău, restul fiind spălate pe malul râului Bâc prin intermediul aşa-ziselor spălătorii mobile ilegale.

Autorităţile se arată neputincioase în stoparea acestei afaceri, în schimb dispun de alte pârghii de influenţă, mai puţin legale.

În capitală există până la 20 de spălătorii mobile, la care lucrează câte 2-3 oameni. Taxa pe care o cer aceştia pentru servicii se estimează în jurul la 40 de lei şi este de 2 sau chiar de 3 ori mai mică decât cea pe care conducătorul auto o achită la spălătoriile autorizate.

Deşi s-ar părea că sunt nişte afacerişti de ocazie, cei care spală maşinile pe malul Bâcului, în majoritatea cazurilor, sunt oameni nenorociţi, inadaptaţi social, care nu au sau nici n-au avut un loc de muncă oficial, sunt invalizi sau foşti puşcăriaşi.

Atât şoferii, cât şi aşa-zişii spălători pot fi traşi la răspundere doar în baza art. 109 (Încălcarea regimului de protecţie a apelor) alineatul 3 din Codul Contravenţional, adică printr-o amendă cu o valoare între 400 şi 1000 de lei.

Deşi în urma schimbărilor din codul contravenţional amenda a fost mărită de peste 2 ori, numărul de infracţiuni, dimpotrivă, a crescut. Amenzile în marea majoritate se achită, după care spălătorii îşi continuă activitatea ilegală, constată Angela Savca, responsabil din partea Agenţiei Ecologice Chişinău.

Procesele verbale sunt întocmite pe numele şoferilor fie de inspectorii Agenţiei Ecologice, fie de ofiţerii poliţiei rutiere. Singurul organ competent să aplice sancţiuni aşa-zişilor spălători sunt comisariatele de poliţie de sector.

Doar o treime din demnitari și-au declarat averea

Foto-simbol, sursa: Mediafax.ro

Doar o treime din cei 4000 de demnitari obligați prin lege să-și declare veniturile au depus declarațiile de avere. Printre aceştia se numără preşedintele interimar, Marian Lupu, şi premierul, Vlad Filat.

Termenul legal rezervat procedurii a expirat luni, 31 ianuarie, la ora 17:00. Deși potrivit legii, ultima zi când oficialii îşi mai pot declara averile este 30 ianuarie, termenul limită a fost prelungit cu o zi.

Cele mai multe declarații s-au depus pe ultima sută de metri. Dacă la începutul săptămânii trecute doar 20 de demnitari și-au făcut publică averea, vineri dimineața numărul lor a ajuns la 730, pentru ca la finele zilei de 31 ianuarie acesta să crească până la 1270. Pentru comparație, anul trecut 1598 de demnitari și-au făcut publică averea.

Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a precizat că numărul declarațiilor depuse ar putea să crească, întrucât o parte din declaraţiile de venit sunt recepţionate prin poştă.