(PROIECT) Ziarul comunei Hîrtopul Mare

Vezi acest document pe Scribd

„Am încercat să redăm emoţiile, bucuriile şi tristeţile localnicilor, astfel încât lecturarea ziarului să fie pentru ei o cale de a se cunoaşte mai bine”. Astfel au motivat

(VIDEO) Serviciu de taxi la sat, acum şi în Moldova!

Pentru ȘSAJ / Moldova Azi. Preluat de HotNews

Reporter, imagine, sonorizare, montaj – Denis Zavorotnîi

Serviciu de taxi la sat. Acum și în Republica Moldova. Locuitorii satului Mereni, Anenii Noi pot comanda non-stop la poartă un taxi pentru a pleca la biserică, la discotecă, la rude sau la amante, atât în sat cât și în afara lui.

În satul Mereni, raionul Anenii Noi a apărut primul serviciu de taxi rural din Republica Moldova. Ideea îi aparține unui tânăr antreprenor în vârstă de 30 de ani, motivat să-și deschidă afacerea chiar de consătenii săi.

„Fiind băștinaș și locuitor al satului Mereni, foarte des, practic în fiecare zi vedeam prin sat o mașină-două de taxi de la Chișinău. De aici a venit ideea că ar fi bine să avem mașinile noastre care să presteze servicii de taximetrie” spune Pavel Ursu, tânărul admnistrator al serviciului de taxi Mereni.

„Reacția a fost de bucurie că feciorul vrea ceva să facă, pentru că mereu i-am învățat că dacă vor ceva să facă, trebuie să se gândească în primul la rând la scop, după care și la rezultat”, declară mama lui Pavel, adăugând că ideea fiului de a deschide o asemenea afacere a fost pentru ea o „într-adevăr o surpriză”.

Șoferii nu consumă alcool categoric

Pavel Ursu nu a făcut un studiu de piață și nici n-a elaborat un business plan pentru a se asigura de eventualele riscuri, în schimb a investit suflet în afacerea sa, fiind și maxim exigent cu cei 4 conducători auto pe care i-a angajat.

„Un criteriu a fost ca să nu consume alcool categoric. Eu știu persoane care nu consumă în ginere, nici de sărbători, nici de zi de naștere. Ăsta a fost criteriul de bază și un stagiu de când dețin permisul de conducere de minim 10 ani”, spune Pavel.

Guvernul a dat undă verde exportului prin segmentul transnistrean de frontieră

Pentru ŞSAJ

Guvernul moldovean a decis să permită agenţilor economici din stânga Nistrului să reia exportul pe cale feroviară prin segmentul transnistrean de frontieră.

Prin recenta hotărâre, Guvernul a simplificat procedura de export a mărfurilor agenţilor economici de pe ambele maluri ale Nistrului, care nu vor mai fi nevoiţi să ocolească regiunea şi să suporte cheltuieli suplimentare.

Directorul interimar al Biroului de Reintegrare, Gheorghe Balan a afirmat că această prevedere va intra în vigoare după ce ÎS „Calea Ferată” va amplasa câteva birouri de primire-predare a mărfurilor la frontiera cu Ucraina pe sectorul transnistrean.

“Noi susţinem această hotărâre, întrucât vor avea de câştigat nu doar exportatorii transnistreni, dar şi agenţii economici moldoveni. Câştigul va fi mâine – arătăm că avem deschidere”, a declarat ministrul transporturilor, Anatol Şalaru. El a mai precizat că nimeni nu anulează obligativitatea înregistrării întreprinderilor exportatoare transnistrene pe malul drept al Nistrului.

1001 de snoave despre averile oligarhilor moldoveni

Preluat de HotNews, Moldova.org, Moldova Azi

Ce avere au cei mai bogați oameni de afaceri moldoveni? Miliarde de dolari…? Sute de milioane de dolari…? Zeci de milioane de dolari…? Sau doar câteva zeci de milioane de lei…? Nimeni nu poate afirma cu exactitate cu cât echivalează bunurile deținute de oligarhii moldoveni. Surse de referință care să furnizeze asemenea date pur și simplu nu există. Nici în țară, nici peste hotarele ei. Iar din moment ce astfel de surse nu există în genere, de credibilitate nici nu merită să pomenim.

Opacitatea în acest sector al economiei a și dat naștere șirului infinit de legende, speculații, presupuneri, estimări, etc., snoave! Cea mai scandaloasă dezinformare din ultima perioadă este cea oferită de agenția rusă Rosbalt, care a publicat o listă fictivă, exagerată până la absurd a așa-zișilor „miliardari” moldoveni în dolari SUA. Ba mai mult, pe lângă furnizarea de date înșelătoare, agenția moscovită a făcut și referință la cel mai cunoscut și influent rating al celor mai bogați oameni ai planetei, Forbes. Bineânțeles, în lista celor 1011 miliardari din acest an, care au cumulat peste 2,4 trilioane de dolari SUA, a moldoveni nici nu miroase. Totuși, să „visăm” împreună cu Rosbalt. Potrivit acestuia,

Banca Mondială: Economia tenebră din Moldova constituie circa 50% din PIB

Pentru Moldova Azi

În perioada 1999-2006 economia tenebră a Moldovei a înregistrat o rată medie de 45.8% din PIB, se arată într-un studiu elaborat de Banca Mondială.

Conform studiului „Economiiile tenebre din întreaga lume”, rata economiei tenebre a Moldovei din PIB manifestă o tendinţă ascendentă, avansând de la 44.6% în 1999 până la 46% în 2006.

În clasamentul regional al ţărilor în tranziţie, care include 21 de state din Europa de Est şi Asia Centrală, Moldova ocupă poziţia a 18-a, depăşind cu doar o treaptă ţările cu cea mai înaltă rată a economiei tenebre: Georgia, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Deşi nu este inclusă în clasamentul general, Moldova se situează valoric între Kazakhstan, care ocupă poziţia 124 cu o rată a economiei tenebre de 45.3% din PIB şi Nicaragua – cu poziţia 125 şi o rată de 45.8%. În total, studiul prezintă estimări ale economiilor tenebre pentru 162 de ţări.

Va crește cererea vinurilor moldovenești

Federatia Rusa va extinde numarul punctelor de trecere a frontierei pentru exportatorii vinicoli moldoveni si va recunoaste certificatele de conformitate si de igiena a vinurilor… Aceste si alte declaratii au fost facute publice astazi in cadrul conferintei prilejuite de vizita la Moscova a Directorului General Moldova-Vin, Tudor Copaci.

Seful Serviciului Federal de Control al Federatiei Ruse a dat unda verde intreprinderilor vinicole moldovenesti de a majora volumul exporturilor prin cresterea numarului intreprinderilor exportatoare de vinuri imbuteliate si vinuri in vrac acreditate la Moscova si deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei. De asemenea vor fi intreprinse masuri in directia simplificarii procedurii de export care vor mari substantial gradul de accesibilitate a vinurilor moldovenesti pe masa conumatorului rus. La aceste concluzii s-a ajuns in urma intrevederii la Moscova a directorului General Moldova-Vin, Tudor Copaci si Sefului Serviciului Federal de Control, Ghenadii Onişcenco.

Potrivit declaratiei lui Tudor Copaci, director general Moldova Vin, „Pentru RM s-a dat unda verde in legatura cu largirea punctelor de trecere a frontierei Federatiei Ruse pentru exportatorii vinicoli moldoveni: in Breansk, Sankt Petersburg si Kaluga. Odata cu largirea acestor frontiere se va largi si posibilitatea exportarii productiei vinicole. Preconizam sa marim volumul exportului productiei in vrac pina la 6-7 decalitri anual. Expertii de la Serviciul Federal de Control vor analiza propunerile noastre, oferind ulterior permisiunile necesare.”

In prezent 46 de intreprinderi exporta in Federatia Rusa vinuri imbuteliate si doar 6 intreprinderi vinuri in vrac. Directorul General Moldova-Vin a declarat ca nu exista bariere in ceea ce priveste exportul vinurilor in vrac si ca numarul acestora se va majora in viitorul simestru. De asemenea el a mentionat ca in primul simestru al anului curent valoarea exportului in Uniunea Europeana a inregistrat o crestere cu 3 % fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce exportul in spatiul CSI a scazut cu 30 la suta, atingind cota de 70 milioane dolari SUA achizitionati pentru circa 1,2 milioane decalitri de vin. Aceasta scadere datorata crizei financiare va fi redusa in timpul apropiat in urma semnarii actelor de facilitare a exporturilor.

Tudor Copaci a mentionat ca “Pina la moment certificatele noastre de conformitate si de igiena nu sint recunoscute de Federatia Rusa, dar ei sint dispusi sa le accepte in viitorul apropiat. Aceasta va simplifica procedura de export, iar costurile vor deveni benefice pentru intreprinderile noastre. Dl Oniscenco, seful Serviciului Federal de Control, a declarat ca noi trebuie sa lucram impreuna pentru a elimina aspectele discriminatorii legate de intreprinderile noastre, confirmind ca ele exporta vinuri de calitate superioara.”