Recent a avut loc prezentarea rezultatelor sondajului „Barometrul de opinie publică – iulie 2009”, efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA în cooperare cu Institutul de Politici Publice. Sondajul a fost realizat în perioada 26 iunie – 10 iulie 2009 pe un eşantion de 1534 de persoane din 115 localităţi, avînd marja de eroare de ± 2.5 %.
Datele statistice au înregistrat o variație semnificativă în domeniile de maxim interes pentru public chiar față de Barometrul din Martie 2009.
Spre ex. la întrebarea: Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau greşită? 67 % din respondenți au indicat că direcția este greșită (față de 59 % în martie 2009). Merită remarcat faptul că cote majore la acest capitol nu s-au înregistrat decît în august 2000 (82%) și ianuarie 2001 (79 %), cînd pe arena politică, pe fundalul unei profunde crize și-a consolidat rădăcinile Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Acum pe fundalul unei alte crize pupulația iarăși este dispusă să-și reabordeze orientarea politică.
12,5 % din respondenți timp de 4 luni de cînd s-a efectuat sondajul anterior s-au convins că Republica Moldova este afectată în mare măsură de criza financiară globală (55,3 față de 42,8 %). Se pare că intoxicarea ideologică a autorităților și-a mai redus din eficiență, pentru că criza a existat și în martie și chiar în noiembrie anul trecut…
43,1 % sunt de acord că alegerile din 5 aprilie n-au fost libere și corecte. Dar în același timp mare este și nivelul procentual al celor care susțin contrariul (41,1 %). Este evidentă poziționarea publicului în două tabere de electorat: pro-comunistă și pro-liberală. Aceasta se explică și prin efectele produse asupra populației de materialele informative prezentate de partidele antrenate în cursa electorală, care aruncă lumină sau din contra beznă, asupra evenimentelor din 7 aprilie. Dar nu este atît de importantă cucerirea publicului din tabăra adversă, cît a celor indeciși, care reprezintă un număr destul de mare pentru a face diferența (14,3%).
Din cei 95, 3 la sută care au confirmat că au urmărit la telivizor relatări despre evenimentele din centrul capitalei după alegerile de pe 5 aprilie, 45,4 % le consideră total nejustificate, 14,6 total justificate și 24,8 – justificate într-o oarecare măsură. Aici se poate observa o interferență între cele două tabere sus-menționate produsă pe criteriul justificării, dar neimpunătoare. Pentru că 50,1 la sută susțin explicația guvernării : încercare de deturnare a puterii bine planificată din timp, iar 30,3 % + 3,4 % sunt neintoxicabili, considerînd că au avut loc acțiuni de protest pașnice, care în mod haotic au degenerat în acţiuni de devastare a Preşedinţiei şi a Parlamentului (acțiuni pașnice de protest respectiv).
S-ar părea că cei care susțin explicația guvernării le iau și apărarea, dar nu este chiar așa. În materie de complexitate a gîndirii publicul moldovean poate fi invidiat. Așadar, 26,9 % învinuiesc în cele întîmplate Partidul de guvernămînt (PCRM), iar 27,2 % Partidele de Opoziție. Observăm că avantajul însușit de PCRM la criteriul explicație a fost redus la net la criteriul învinuire. Dar cum rămîne cu ceilalți peste 45 % din respondenți? Păi 25,7 % din ei s-au abținut de la comentarii. Se pare că le-a fost frică să-și ia asupra lor responsabilitatea minciunii, pentru că adevărul nu-l poate constrînge pe om în a-și exprima punctul de vedere, adevărul din contra îl eliberează. 7,2 % au dat vina pe seama tinerilor revoltători, 7, 2 % în contul anumitor grupuri interlope, și doar – ATENȚIE – 5,8 % consideră că organizatorul a fost cineva din afara țării, adică un alt stat – idee vehiculată atît de insistent de PCRM.
În topul celor mai importante surse de informare conduce detașat televiziunea, cu 88,2 %. Urmează radioul (44 %). Pe trei sunt ziarele (19,2 %). Un înalt nivel de autoritate în rîndul populației îl au prietenii și vecenii, dar nu familia – ei acumulează 16,1 % și sunt clasați pe poziția a 4-a. Pe poziția 5, depășind familia cu 3,2 % (12,8%) a avansat în ultima perioadă internetul. Fața de rezultatele Barometrului din Octombrie 2008 (5,7%) încrederea în internet s-a dublat chiar.
Vladimir Voronin continuă să fie personalitatea politică în care cetățenii au cea mai mare încredere (17,8 %), însă raiting-ul său a scăzut vizibil (cu 5 % ) de la ultimul sondaj efectuat în pragul alegerilor din 5 aprilie curent. El este urmat în clasament de fostul său discipol, Marian Lupu (10,9 %), căruia raiting-ul i-a crescut dublu din martie 2009. Acesta l-a depășit cu doar 8 zecimi de procente pe unul din liderii opoziției, Dorin Chirtoacă. De remarcat că președintele PL, Mihai Ghimpu este abia pe 10, cumulînd nici mai mult nici mai puțin infimele 0,2 %. Pe 4 s-a situat prim-ministrul în exercițiu, Zinaida Greceanîi, care deși nu deține carnetul de membru al PCRM recunoaște doar lozincile acestui „partid al unui singur om”. Liderul PLDM , Vlad Filat a cîștigat 4,3 la sută din încrederea populației, clasîndu-se pe 5, iar colegul său de opoziție, Serafim Urechean – 1,2 %, urmîndu-l în clasament. Alți politicieni au acumulat mai puțin de jumătate de procent. 24,5 % din respondenți au declarat că nu au încredere în nimeni.
Dacă pe 19 iulie s-ar fi desfășurat alegerile Parlamentul Republicii Moldova ar fi arătat astfel:
PCRM: 52 mandate
PL: 22 mandate
PDM: 16 mandate
PLDM: 11 mandate
Totuși acest clasament nu trebuie să prezinte un motiv de îngrijorare, pentru că un procent considerabil îl prezintă persoanele indecise (28,7 %), care își fac alegerea în ultimele zile ale campaniei electorale. Dacă e să evităm redistribuirea și să judecăm în procente, doar 31,1 % din respondenți ar vota PCRM; 13,2 % – PL; 9,6 % – PDM; 7,2 % – PLDM, 2,6 % – AMN.
Organizatorii accentuează că rezultatele sondajului NU SUNT predicţii electorale! Iar datele obţinute in sondaj sunt valabile DOAR pentru perioada cînd a fost efectuat sondajul!
Jurnalism de Artificii 