Alegerile parlamentare anticipate sub lentilă

Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova au condus la o modificare sesizabilă a raportului de forțe și de influență în țară – la o apreciere în ansamblu – și în legislativ – la o apreciere în particular. Alegerile au succedat un șir de incidente dureroase pentru cetățenii țării noastre, desfășurate într-o atmosferă de tensiune și incertitudine, pe fundalul unei profunde crize politice. În aceste condiții consider binevenită și utilă o prezentare mai detaliată a principalelor rezultate pentru a trasa momentele esențiale ale metamorfozei culturii și gîndirii politice autohtone.

În alegerile anticipate doar cinci partide au trecut pragul electoral: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Alianța Moldova Noastră (AMN). Vineri, 31 iulie, Comisia Electorală Centrală a făcut publice rezultatele finale preliminare ale alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie curent, potrivit cărora în Parlamentul de legislatura a XVIII-a vor accede cinci partide politice avînd următorul număr de mandate:

Eugeniu Ştirbu, preşedintele CEC, a declarat în cadrul unei şedinţe, că din numărul total de voturi (1 581 517), PCRM a obţinut 44,69% (706 732 voturi), PL – 14,68% (232 108 voturi), PLDM – 16,57% (262 028 voturi), PDM – 12,54% (198 268 voturi) şi AMN – 7,3% (116 194 voturi). Alte trei formaţiuni politice, antrenate în cursa electorală nu au trecut pragul electoral de 5 la sută. Astfel, pentru PPCD au optat 1.91% (30 236 voturi), pentru PSD – 1.86% (29 434 voturi), iar pentru Partidul Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova – 0.41% (6 517 voturi) din electorat.

Acestea sunt rezultatele obținute la nivel național.

Iată rezultatele obținute la nivel de raion pentru principalele cinci partide:

PLDM:

PL:

PDM:

AMN:

PCRM:

PCRM-ul are  un avantaj evident în regiunile cu minorități etnice (UTA Găgăuzia, Taraclia (aici s-au înregistrat cote maxime: 80,7% și respectiv 77,8%), nordul țării, și în special raionul Ocnița: 65,9% ). De remarcat că o rată sporită (67,9%) a obținut PCRM în raionul Dubăsari, în care se află localitatea de baștină a președintelui Partidului Comunist, Vladimir Voronin (satul Corjova).

Totuși, procentul voturilor acordate de alegători PCRM în actualele alegeri a scăzut față de procentul înregistrat în alegerile din 5 aprilie curent, în medie pe raion cu circa 8,5%. Practic  în fiecare raion PCRM a pierdut din electorat, cu excepția UTA Gagauzia, Taraclia și Bălți, unde a avut de cîștigat. Un număr semnificativ de alegători a pierdut PCRM în  raionul Cimișlia (12,82%). De asemenea în raioanele: Hîncești (12, 49%), Călărași (11,25%), Strășeni (11,19%), Criuleni (11, 16%), Șoldănești (10,67%), Sîngerei (10,65%), Ștefan Vodă (10, 41%), Telenești (10,10%).

Dacă ne uităm atent observăm că în mare parte PCRM pierde din susținerea raioanelor din centrul Republicii, unde raiting-ul partidului este unul inferior. Aici PCRM se află într-o continuă cădere în favoarea opoziției. Totuși, sunt și unele raioane din sfera de influență a partidului – şi aici mă refer la nordul republicii-, care au reușit să se elibereze prin votul acordat opoziţiei: PLDM şi PDM (ca Şoldăneşti, Glodeni şi Sîngerei). Dacă pe 5 aprilie PCRM a cîştigat alegerile în 29 de raione şi 1 municipiu, păi pe 29 iulie – doar în 14 + 1 municipiu. Deci au ratat  practic poziţia de majoritate în jumătate din raioane. Şi asta nu e întîmplător, ci devine o legitate. Şi orice n-ar declara liderii PCRM în lauda stabilităţii şi solidităţii partidului, este evident că baza acestuia începe să se clatine.

Dacă ne referim la declarații, merită să menționăm că Preşedintele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, este de părere că partidul său este singura formaţiune politică din ţară care „corespunde sensului clasic al unui partid politic”, relatează Omega în pagina electronică.

„În (Republica) Moldova este un singur partid politic în sensul adevărat al cuvântului. Îmi cer scuze pentru (lipsa de) obiectivitate, dar acest partid este Partidul Comuniştilor din (Republica) Moldova, care are, într-adevăr, activitate de partid”, a declarat şeful statului într-un interviu acordat Omega.

Mai mult ca atît, Vladimir Voronin a accentuat că succesul însoțește partidul său permanent. Deci e logic să constatăm că înfrîngerea în alegerile anticipate, pe care de altfel PCRM renunță să o confirme, și trecerea comuniștilor în opoziție este de asemenea o consecință a așa-zisei „linii de succes”. Dar despre ce ne vorbesc factele?

Comuniştii nu au reuşit să obţină un număr suficient de mandate care să le permită să preia guvernarea şi să propună la propria iniţiativă candidaturi la posturile esenţiale ale statului: preşedinte al parlamentului, şef al statului.

La nivel de raion , cum am menţionat mai sus, PCRM a pierdut regiuni importante care făceau parte din sfera de influenţă a partidului. Iar în regiunile unde încrederea populaţiei era mai mică (centrul  şi sudul Republicii) PCRM înregistrează o cădere continuă şi progresivă.

Iată cum arată harta administrativă a Republicii Moldova întocmită pe criteriul culorii politice:

Şi iată cum arăta raportul de forţe în aprilie curent (PCRM – roşu, PL – albastru, PLDM – verde, AMN – roz):

În mediu pe republică Comuniştii au pierdut nu mai mult de 5%  din voturile alegătorilor în perioada 5 aprilie – 29 iulie, curent. Dar la nivel de raion situaţia este mult mai dezavantajoasă (pentru PCRM): poziţia majoritară în 85,7% din raioane (30 din 35) în aprilie s-a redus la 42,9% din raioane(15 din 30) în iulie. Aceasta ne vorbeşte despre o tendinţă negativă de descreştere, care se va menţine şi, mai mult ca atît, se va accentua şi-şi va mări rata la viitoarele alegeri parlamentare,  în cazul în care coaliţia de guvernare, pe care o vor constitui partidele liberale, nu-şi va dezamăgi electoratul, şi ce e mai important – nu va dezamăgi cetăţenii Republicii Moldova. Altfel zis, nu retorica politică va fi esenţială în dezrădăcinarea comunismului din inima acestui popor, ci acţiunile concrete, ferme şi calculate  întreprinse de viitoarea guvernare în direcţia îmbunătăţirii calităţii şi siguranţei vieţii cetăţenilor.

Să aruncăm o privire asupra evoluţiei încrederii populaţiei în partidele liberale pentru a ne convinge de ireversibilitatea acestei evoluţii.

Cele 4 partide au procentaje mai mari în centrul şi sudul ţării, cu excepţia UTA Găgăuzia şi Taraclia (vezi hărţile de mai sus).  Se cere menţionat faptul că nici un partid din opoziţie în nici un raion individual nu a depăşit Partidul de guvernămînt. Cel mai mic decalaj a fost înregistrat de PL în raionul Nisporeni – 0,17% (27,01% / 27,18% ), de PLDM în raionul Ialoveni – 0,23% (24,79% / 25,02%), de AMN în raionul Ialoveni – 13,21% (11,81% / 25,02%) și de PDM în raionul Orhei – 12,58% (16,93% / 29,51%). Respectiv, cel mai mare decalaj între opoziție și PCRM a fost obținut în raionul Taraclia: PL – 79,5% (1,2% / 80,7%), PLDM – 77,73% (2,97% / 80,7%), AMN  – 78,77% (1,93% / 80,7%), cu excepția PDM. Democrații au înregistrat o rată mai scăzută în UTA Găgăuzia – 71,9% (5,88% / 77,78%).

Totuși, în pofida acestui fapt, partidele liberale, luate ca un tot unitar și indivizibil, au obținut poziții majoritare în 19 raioane + 1 municipiu, ceea ce constituie 57,1% din raioanele țării; cu 42,8% mai mult decît în alegerile din 5 aprilie curent (vezi harta de mai jos).

De remarcat că din cele 20 de raioane în care opoziția a cîștigat încrederea populației, în 13 din ele în fruntea clasamenrului se află PLDM, în 5 – PL (inclusiv în municipiul Chișinău) și în cîte un raion PDM și AMN.  Astfel, PLDM se impune în 65% din raionele cîștigate de opoziție. PL – în 25% din raioane, iar AMN și PDM în cîte 5% din raioane.

Putem concluziona deci că Partidul Liberal Democrat din Moldova, care pe republică a obținut 16,57% din voturile cetățenilor (inclusiv 32, 5% din votul cetățenilor aflați peste  hotare: 0,31 % din numărul total de voturi), clasîndu-se pe locul 2, după PCRM, cu un număr de 18 mandate, pretinde a fi „principalul pion în configurarea scenei politice din Republica Moldova” postcomunistă. Citatul este luat dintr-un material al Agenției REUTERS cu referire la însemnătatea personalității politicie a lui Marian Lupu, liderul PDM. Totuși consider că rolul de pion în consolidarea opoziției pro-occidentale îi revine mai mult PLDM decît PDM. PDM apare în acest context ca un element de conexiune și de armonizare a dialogului democratic, indispensabil pentru funcționarea sistemului, la fel ca fiecare din partidele viitoarei coaliții de guvernare. Și asta pentru că liderul PDM a declarat că poziționarea în „coridorul politic” PCRM-OPOZIȚIE  este inadmisibilă, PDM exprimîndu-și o intenție clară și fermă de a forma o coaliție de guvernare cu PLDM, PL și AMN.

Dacă comparăm rezultatele obținute de partidele liberale pe 29 iulie și pe 5 aprile, curent sesizăm următoarele:

La nivel  național PLDM a urcat 3 poziții (18 … 15), obținînd cu 4,14% (70 915 voturi) mai mult decît în aprilie. PL și-a păstrat numărul de mandate : 15, dar a pierdut 1,55% (30 229 voturi) din electorat. În aprilie partidul a acumulat 13,13 % (201 879 voturi), iar în iulie – 14,68% (232 108 voturi). AMN a coborît 4 poziții (7 … 11), obținînd cu 2,17% (33 961 voturi) mai puțin decît în aprile. Partidul cu cea mai mare rată de creștere este PDM. În perioada 29 iulie – 5 aprilie Partidul Democrat a urcat 13 poziții (0 … 13), reușind  să se impună în „bucătăria politică”  autohtonă, intrînd în legislativ asemeni unui „tanc”, precum au făcut-o în aprilie PLDM și PL. PDM a cucerit 9,57% (152 570 voturi) din electoratul partidelor care nu au participat în cursa electorală anticipată + electoratul comunist. În aprilie acest partid a acumulat doar 2,97% (45 698 voturi) din sufragii. În iulie numărul voturilor s-a majorat de 4,22 ori.

Un studiu detaliat pe raioane pentru partidele de opozitie va arata nivelul de ascensiune a PLDM, PL  si PDM  in majoritatea raioanelor, partial AMN, ultimul inregistrind o regresiune in perioada 29 iulie – 5 aprilie. De asemenea, studiul va explica in favoarea caror partide a pierdut PCRM aproximativ 8,5% in medie pe fiecare raion si peste 11% in raioanele centrale. Aceste rezultate vor favoriza crearea unei viziuni generale despre tendinta  de ascensiune a partidelor liberale si, in particular, vor stabili care partide  din opozitie sunt capabile si au necesara influenta in teritoriu de a diminua rezonanta si priza pe care o are la cetatenii moldoveni (in speta minoritati etnice si persoane in etate) PCRM pina dincolo de pragul electoral.

Sursele datelor si hartilor de mai sus sunt urmatoarele:

• Comisia Electorala Centrala, cu rezultatele preliminare dupa prelucrarea a 100% din procesle verbale
• Portalul Votează, cu rezultatele detaliate la nivel de raioane
• Site-ul Trafic de idei, cu harti si informatii de analiza a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009
• Site-ul Democracy, cu rezultatele detaliate la nivel de raioane ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009
• Agenția UNIMEDIA, cu informatii actuale si veridice utilizate in sustinerea autenticitatii materialului
• Agentia OMEGA, cu informatii oficiale de la conferinte „exclusive”
• Harta administrativa a Republicii Moldova, luata de aici, pe care am prelucrat-o individual in baza datelor oficiale
  

Prognoze și adevăruri

Recent a avut loc prezentarea rezultatelor sondajului „Barometrul de opinie publică – iulie 2009”, efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA în cooperare cu Institutul de Politici Publice. Sondajul a fost realizat în perioada 26 iunie – 10 iulie 2009 pe un eşantion de 1534 de persoane din 115 localităţi, avînd marja de eroare de ± 2.5 %.

Datele statistice au înregistrat o variație semnificativă în domeniile de maxim interes pentru public chiar față de Barometrul din Martie 2009.

Spre ex. la întrebarea: Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau greşită? 67 % din respondenți au indicat că direcția este greșită (față de 59 % în martie 2009). Merită remarcat faptul că cote majore la acest capitol nu s-au înregistrat decît în august 2000 (82%) și ianuarie 2001 (79 %), cînd pe arena politică, pe fundalul unei profunde crize și-a consolidat rădăcinile Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Acum pe fundalul unei alte crize pupulația iarăși este dispusă să-și reabordeze orientarea politică.

12,5 % din respondenți  timp de 4 luni de cînd s-a efectuat sondajul anterior s-au convins că Republica Moldova este afectată în mare măsură de criza financiară globală (55,3 față de 42,8 %). Se pare că intoxicarea ideologică a autorităților și-a mai redus din eficiență, pentru că criza a existat și în martie și chiar în noiembrie anul trecut…

43,1 % sunt de acord că alegerile din 5 aprilie n-au fost libere și corecte. Dar în același timp mare este și nivelul procentual al celor care susțin contrariul (41,1 %). Este evidentă poziționarea publicului în două tabere de electorat: pro-comunistă și pro-liberală. Aceasta se explică și prin efectele  produse asupra populației de materialele informative prezentate de partidele antrenate în cursa electorală, care aruncă lumină sau din contra beznă, asupra evenimentelor din 7 aprilie. Dar nu este atît de importantă cucerirea publicului din tabăra adversă, cît a celor indeciși, care reprezintă un număr destul de mare pentru a face diferența (14,3%).

Din cei 95, 3 la sută care au confirmat că au urmărit la telivizor relatări despre evenimentele din centrul capitalei după alegerile de pe 5 aprilie, 45,4 % le consideră total nejustificate, 14,6 total justificate și 24,8 – justificate într-o oarecare măsură. Aici se poate observa o interferență între cele două tabere sus-menționate produsă pe criteriul justificării, dar neimpunătoare. Pentru că 50,1 la sută susțin explicația guvernării : încercare de deturnare a puterii bine planificată din timp, iar 30,3 %  + 3,4 %  sunt neintoxicabili, considerînd că au avut loc acțiuni de protest pașnice, care în mod haotic au degenerat în acţiuni de devastare a Preşedinţiei şi a Parlamentului (acțiuni pașnice de protest respectiv).

S-ar părea că cei care susțin explicația guvernării le iau și apărarea, dar nu este chiar așa. În materie de complexitate a gîndirii publicul moldovean poate fi invidiat. Așadar, 26,9 % învinuiesc în cele întîmplate Partidul de guvernămînt (PCRM), iar 27,2 % Partidele de Opoziție. Observăm că avantajul însușit de PCRM  la criteriul explicație a fost redus la net la criteriul învinuire. Dar cum rămîne cu ceilalți peste 45 % din respondenți? Păi 25,7 % din ei s-au abținut de la comentarii. Se pare că le-a fost frică să-și ia asupra lor responsabilitatea minciunii, pentru că adevărul nu-l poate constrînge pe om în a-și exprima punctul de vedere, adevărul din contra îl eliberează. 7,2 % au dat vina pe seama tinerilor revoltători, 7, 2 % în contul anumitor grupuri interlope, și doar – ATENȚIE – 5,8 % consideră că organizatorul a fost cineva din afara țării, adică un alt stat – idee vehiculată atît de insistent de PCRM.

În topul celor mai importante surse de informare conduce detașat televiziunea, cu 88,2 %. Urmează radioul (44 %). Pe trei sunt ziarele (19,2 %). Un înalt nivel de autoritate în rîndul populației îl au prietenii și vecenii, dar nu familia – ei acumulează 16,1 % și sunt clasați pe poziția a 4-a. Pe poziția 5, depășind familia cu 3,2 % (12,8%) a avansat în ultima perioadă internetul. Fața de rezultatele Barometrului din Octombrie 2008 (5,7%) încrederea în internet s-a dublat chiar.

Vladimir Voronin continuă să fie personalitatea politică în care cetățenii au cea mai mare încredere (17,8 %), însă raiting-ul său a scăzut vizibil (cu 5 % ) de la ultimul sondaj efectuat în pragul alegerilor din 5 aprilie curent. El este urmat în clasament de fostul său discipol, Marian Lupu (10,9 %), căruia raiting-ul i-a crescut dublu din martie 2009. Acesta l-a depășit cu doar 8 zecimi de procente pe unul din liderii opoziției, Dorin Chirtoacă. De remarcat că președintele PL, Mihai Ghimpu este abia pe 10, cumulînd nici mai mult nici mai puțin infimele 0,2 %. Pe 4 s-a situat prim-ministrul în exercițiu, Zinaida Greceanîi, care deși nu deține carnetul de membru al PCRM  recunoaște doar lozincile acestui „partid al unui singur om”. Liderul PLDM , Vlad Filat a cîștigat 4,3 la sută din încrederea populației, clasîndu-se pe 5, iar colegul său de opoziție, Serafim Urechean – 1,2 %, urmîndu-l în clasament. Alți politicieni au acumulat mai puțin de jumătate de procent. 24,5 % din respondenți au declarat că nu au încredere în nimeni.

Dacă pe 19 iulie s-ar fi desfășurat alegerile Parlamentul Republicii Moldova ar fi arătat astfel:

PCRM: 52 mandate

PL: 22 mandate

PDM: 16 mandate

PLDM: 11 mandate

Totuși acest clasament nu trebuie să prezinte un motiv de îngrijorare, pentru că un procent considerabil îl prezintă persoanele indecise (28,7 %), care își fac alegerea în ultimele zile ale campaniei electorale. Dacă e să evităm redistribuirea și să judecăm în procente, doar 31,1 % din respondenți ar vota PCRM; 13,2 % – PL; 9,6 % – PDM; 7,2 % – PLDM, 2,6 % – AMN.

Organizatorii accentuează că rezultatele sondajului NU SUNT predicţii electorale! Iar datele obţinute in sondaj sunt valabile DOAR pentru perioada cînd a fost efectuat sondajul!