Studiu IREX: Mass-media din Moldova practică două tipuri de jurnalism: democratic şi de propagandă



Pentru Moldova Azi

Din cauza politizării mass-media în perioada electorală, dar şi a crizei financiare mondiale calificativul general pentru sectorul durabilitate media al Moldovei a scăzut în 2010 până la 1.61 de la 1.81 în anul precedent.

Datele sunt oferite de studiul „Indicele Durabilităţii Media” (MSI), ediţia 2010, editat de organizaţia internaţională non-profit IREX în cooperare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

În spaţiul ex-sovietic, Moldova depăşeşte la capitolul durabilitatea presei state precum Federaţia Rusă (1.45), Tajikistan (1,45), Kazakhstan (1.44) Belarus (0.96), Uzbekistan (0.55) şi Turkmenistan (0.33), fiind devansată de Ucraina (2.05), Kyrgyzstan (1.92), Armenia (1.85), Georgia (1.82) şi Azerbaijan (1.71). România a înregistrat un scor de 2.3, care s-a micşorat nesemnificativ de la 2.33 în 2009.

Potrivit studiului, coeficientul durabilităţii media de 1.61 din 4.00 plasează Moldova în lista ţărilor cu media nedurabile, sistem mixt (1-2), ceea ce reprezintă a 3-a clasă valorică din totalul de 4 existente. Acest nivel (Unsustainable Mixed System) se atribuie ţărilor care îndeplinesc obiectivele minime, în care sistemele juridic şi guvernamental prevalează asupra sistemului libertăţii media. La etapa respectivă e prematur de a judeca durabilitatea media pe segmentele susţinerii libertăţii presei, creşterii profesionalismului şi dezvoltării afacerilor new media.


De menţionat că autorii studiului au observat în special un declin al profesionalismului jurnalistic, făcând precizarea că mass-media din Moldova practică două tipuri de jurnalism: democratic şi de propagandă. Potrivit observatorilor, acest lucru a devenit mai evident în timpul campaniilor electorale pentru alegerile legislative din 2009. Ca urmare, scorul pentru acest obiectiv a scăzut brusc, de la 1.82 în 2009 până la 1.36 în 2010

De asemenea, presa din Moldova a înregistrat un scor scăzut la capitolul managementul afacerilor mass-media, care s-a deteriorat semnificativ, ajungând până la cota de 1.22, comparativ cu 1.65 în anul precedent. Observatorii au menţionat că în 2009 mass-media din Moldova nu a progresat în mod semnificativ în obţinerea independenţei economice care ar sprijini independenţa editorială.

Un scor mai mare a fost înregistrat la capitolul ce se referă la organizaţiile care sprijină mass-media: CJI, UJM, API, APEL, Acces-Info, Liga Jurnaliştilor Profesionişti din Moldova, Asociaţia Furnizorilor de TV prin Cablu etc. La acest obiectiv Moldova a acumulat coeficientul 2.05 în acest an, înregistrând o scădere de la 2.11 în anul trecut. Doar la acest capitol Moldova atinge nivelul valoric de durabilitate parţială (2-3), atribuit ţărilor care au progresat în îndeplinirea multiplelor obiective.

Pentru obiectivul libertatea de exprimare calificativul Moldovei a fost 1.69, comparativ cu 1.78 în anul precedent. Observatorii au precizat aici că, în pofida unui cadru juridic general favorabil pentru libertatea de exprimare, unele legi încă permit autorităţilor să deţină un control asupra presei.

Autorii studiului precizează că niciuna din cele 21 de ţări din Europa şi Eurasia studiate în această ediţie nu a atins nivelul de durabilitate (măsurat cu scorul de 3-4), cele mai mari cote aparţinând Croaţiei (2.61/4.00), Kosovo (2.60/4.00) şi Bosniei şi Herţegovinei (2.60/4.00). Statele cu presa neliberă continuă să fie cele din spaţiul ex-sovetic: Turkmenistan (0.33/4.00 ) şi Uzbekistan (0.55/4.00).

Studiul „Indicele de Durabilitate Media” (MSI), lansat anual, începând cu anul 2001, a devenit o referinţă universal recunoscută pentru analize comparative şi evaluarea modificărilor în sistemele mass-media din Europa şi Eurasia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: