Festivalul „Nichita Stănescu”: De Acasă – Acasă


Pentru Moldova Azi. Preluat de Literatura și Arta, nr. 16 (3372) din 22.04.2010, pag. 4

Motto: „Leoaică tânără, iubirea,
mi-ai sărit în faţă”
(Nichita Stănescu)

Cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de poezie „Nichita Stănescu” a fost deschisă vineri, 16 aprilie, cu depuneri de flori la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

Manifestărilie au continuat în Sala Mare a Senatului din incinta ULIM, prin evocarea „Poetul ca şi soldatul”, moderată de Elena Prus şi Valeriu Matei, alături de acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, prof. Ion Manoli, oaspeţii de onoare ai festivalului, acad. Eugen Simion, preşedintele Consiliului judeţean Prahova, Mircea Cozma, aflat în fruntea delegaţiei reprezentative de la Ploieşti din partea judeţului Prahova, studenţi, profesori.

În cadrul întâlnirii de suflet a sufletelor îndrăgostite de poezia lui Nichita Stănescu, Nicolae Dabija a remarcat сă poetul a nichitastănescizat Chişinăul într-o perioadă când poezia era la ea acasă, în Chişinău, exprimându-şi convingerea că Nichita Stănescu este un poet universal, dar mai cu seamă unul basarabean. „Nichita Stănescu este prezent în licee, în şcoli. De 20 de ani este inclus în manuale cu mai multe poeme, este studiată biografia lui în şcolile noastre. Şi acest lucru mă face să cred că Nichita Stănescu este un poet basarabean. În măsura în care este foarte îndrăgit aici la Chişinău, în măsura în care este citit, aş îndrăzni să spun că este mai citit decât în ţară”, a declarat Nicolae Dabija.

Poetul a accentuat utilitatea unor asemenea festivale în rolul lor de icoane ale memoriei poeţilor. „Dacă nu se fac nişte manifestări, în care să se amintească despre un poet, despre poezia lui, am impresia că trece pintr-un con de umbră poetul chiar dacă este un poet mare”, a concluzionat Nicolae Dabija.

Deşi a debutat în calitate de poet abia la 27 de ani,  Nichita Stănescu a reuşit prin intermediul versurilor sale să cucerească lumea poziei, opera sa devenind poezia poeziei, spune criticul literar, Eugen Simion, colegul de liceu al poetului, originar din Ploieşti.

Preşedintele Consiliului judeţean Prahova, Mircea Cozma a recunoscut că a venit la Chişinău, de acasă acasă, în capitala mondială a exemplului că o limba maternă nu poate fi ştearsă dacă un popor este puternic. El şi-a exprimat convingerea că spiritul şi gena dacilor nu au murit niciodată, trăind prin Nichita Stănescu, dar şi prin studenţimea de azi, resursele căreia – în viziunea sa – sunt capabile să reafirme în contextul globaizării faptul existenţei poporului dac. „Provocarea ar fi ca opera tuturor românilor să fie cât ma repede pusă pe internet, şi de la această universitate, astfel încât globalizarea să nu poată şterge unul din pilonii fundamentali pe care se întemeiază, se afirmă existenţa unui popor – cultura (…). În această provocare de a fi ocupaţi cu internetul îi ocupăm şi noi pe toate canalele cu ceea ce am fost, ceea ce suntem şi ceea ce vom fi”, a spus oficialul prahovean.

Mircea Cozma a confirmat complicitatea colectivului delegaţiei prahovene prezente în sală, în efortul comun de răscumpărare şi refacere a casei familiei Stănescu, precum şi de creare a unui muzeu.

Precizăm că printre pilonii neamului românesc aduşi de prahoveni la Chişinău se numără bustul lui Mihai Viteazul, bustul lui Ştefan cel Mare, al lui Mihai Eminescu, al lui Matei Basarab şi al lui Nicolae Iorga, adus în cadrul ediţiei curente a festivalului.

„Ţinem cu tot dinadinsul ca acest festival „Nichita Stănescu” să se desfăşoare întotdeauna acasă – în capitala lui Mihai Viteazu, Ploieşti – şi de acasă acasă, la Chişinău”, a declarat Mircea Cozma.

În acest context, decanul Facultăţii de Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării, ULIM, prof. Ion Manoli a făcut promisiunea că în ULIM neapărat va fi instituit un curs special „Nichita Stănescu, oferind ca garant propia viaţă. „Nu avem un curs special Nichita Stănescu, din păcate, dar îl vom avea. Vom avea neapărat. Nu mor până nu fac cursul „, a spus Ion Manoli.

De asemenea, decanul FLSŞC, ULIM a rostit un îndemn comun al catedrei de filologie romanică şi a institutului de cercetări lingvistice şi interculturale în adresa Senatului Academic ULIM de a fi susţinuţi în ideea de a-l avea în viitorul apropiat în titlul Honoris Causa pe academicianul Eugen Simion, „pentru care Basarabia a fost întotdeauna o icoană” – a subliniat Ion Manoli.

Eugen Simion, la rândul său a declarat: „Eu accept, mă onorează. Dar dacă aş fi în locul dvs. i-aş propune lui Eugen Simion (şi) altceva: să-i daţi posibilitatea să ţină un curs despre Nichita Stănescu, dar dacă puteţi, să şi-l plătiţi.”

Precizăm că în aceeași zi, la 16.00, în incinta Teatrului Naţional „M. Eminescu” a avut loc festivitatea de decernare a premiilor „Nichita Stănescu”. La eveniment a participat și președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Festivalul „Nichita Stănescu” s-a încheiat sâmbătă, 17 aprilie, cu o excursie la Orheiul Vechi şi satul Donici.

Evenimentul este organizat de Uniunea Scriitorilor, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe, Ministerul Culturii, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Primăria municipiului Chişinău şi Clubul Naţional de Artă „Minerva”.

© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al jurnalistului Denis Zavorotnîi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: